Zona Ana IMEP din Pitesti este cunoscută de toţi şoferii aflaţi în trafic ca fiind una în care pot găsi partenere de sex contra cost. Prostituatele stau în staţia de autobuz, de unde îşi acostează clienţii. Pe numele lor au fost date nenumărate amenzi, dar foarte puţine au fost plătite de-a lungul anilor.
Legea este foarte blândă cu cei care nu-şi achită sancţiunile financiare de orice fel, aşa că în cazul prostituatelor, poliţiştii din Pitesti au găsit o altă metodă pentru a le împiedica să mai iasă în stradă la agăţat: le duc la medic, unde sunt supuse unor consultaţii şi le sunt recoltate probe de sânge. Astfel se va şti care dintre ele suferă de sifilis ori SIDA, sau alte boli venerice transmisibile extrem de grave.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au extins cercetările în cazul unei reţele de proxenetism descoperite la începutul lunii martie. Anchetatorii au descoperit alte patru locaţii (trei apartamente şi motelul Barzotti), unde proxeneţii şi prostituatele îşi aduceau clienţii.
În urma percheziţiilor domiciliare efectuate la acea dată au fost descoperite 24 de telefoane mobile, 124 fotografii cu femei dezbrăcate, înscrisuri bancare privind transferuri de bani, registre cu evidenţa clientilor si cu activităţile prestate de tinerele care se prostituau şi importante sume de bani, atat in lei cat si in valuta.
La două dintre adresele la care au descins oamenii legii au fost prinşi trei proxeneţi şi patru prostituate, impotriva carora s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi Constanta şi s-a început urmărirea penală sub aspectul comiterii infracţiunilor de proxenetism şi prostituţie.
Anchetatorii susţin că din probele deţinute rezultă că o prostituata era obligată să întreţină relaţii sexuale cu 30-35 de clienţi pe zi şi obţinea aproximativ 2.000 de euro.
Timişoara ocupă un loc fruntaş în topul oraşelor cu un număr ridicat de prostituate.
În ziarele de publicitate se pot găsi sute de „fete senzuale” care, contra a 100-200 de lei, sunt dispuse să facă aproape orice. Asta, chiar dacă una dintre ele a fost ucisă acum trei ani, în urma unui astfel de anunţ dat la ziar. Chiar dacă oamenii legii ştiu de aceste anunţuri, ei nu pot face nimic, pentru că e greu de dovedit.
Un loc aparte ocupă prostituatele de lux, care îşi fac veacul prin hotelurile frecventate des de italieni, clienţii lor preferaţi. Italienii sunt şi cel mai uşor de păcălit, pentru că plătesc cel mai bine. Este cunoscut faptul că Timişoara este unul dintre punctele de atracţie pentru turism sexual. De câteva luni, au apărut inclusiv curse de linie din Italia spre România, iar italienii vin aici doar pentru fetele ieftine. Nu demult, doi jurnalişti italieni au realizat, la Timişoara, un reportaj cu camera ascunsă, care a făcut înconjurul Europei.
Rezultatul: s-au distrat, contra sumei de 100 de euro, cu două studente timişorence care practicau prostitutia in timpul liber.
Poza cu dame de companie din Bucuresti la inceput de secol 20.
Cam asa aratau prostituatele care prestau in preajma hotelului Minerva si prin alte bordeluri din Bucuresti in perioada interbelica.
“Am renuntat la Patapievici si Liiceanu in favoarea lui Dolce si Gabanna, niste intelectuali la fel de fini dar, parca, nu chiar asa de snobi.
Nu, nu sunt prostituata. Desi ma culc cu mult mai multi barbati decat o femeie obisnuita din Bucuresti, nu ma consider deloc o prostituata. Desi, uneori, iau bani de la barbati (oricum, nu de la toti), nu sunt o curva. si asta nu doar pentru ca nu mi-am postat anunt pe Internet, cu poza, tarif si tot dichisul… De fapt, la inceput, nici nu acceptam bani, nici macar cadouri.
Primul meu amant nu mi-a oferit nimic. Nici al doilea. Am considerat ca, explorand lumea sexului, nu mi-o trag pur si simplu, ci ma educ. Ma emotioneaza barbatii care nu se sfiesc sa-si recunoasca sentimentele si slabiciunile, tot asa cum ma emotioneaza femeile care indraznesc sa lupte impotriva slabiciunilor lor si sa-si puna intrebari in legatura cu sentimentele lor“.
Recenzia autoarei Belle de Nuit la romanul “Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucurestene” aparut la editura Trei in 2007
